Unde este cinematograful de altădată?

Am constatat cu bucurie ca intoarcerile in timp au un feedback excelent aici pe pagina noastra. Asa ca ne-am gandit sa continuam cu dulci aduceri aminte.  Daca acum o saptamana am vorbit despre locomotiva cu aburi, acum va invitam la... cinematograf.

Stiu ca unii dintre prietenii nostri se vor uita lung, insa noi tot vom insista sa mergeti cu noi.
Municipiul Curtea de Arges avea la un moment dat doua cinematografe: cinema Argesul - cel situat in apropiere de magazinul Vidraru - si cinema Unirea situat la... cinema Unirea (era deci un punct de reper in oras).
Cinema Argesul a fost infiintat cel mai probabil pe la jumatatea anilor '50. Era un cinematograf auster, spartan, cu scaune din lemn - nu foarte confortabile. Sala avea o acustica destul de precara, sunetul era spart, sonorizarea asigurata de doua difuzoare mari amplasate in partea frontala a salii, de-o parte si de alta a ecranului. Punctul forte al acestui cinematograf era faptul ca avea balcon situat la nivelul ecranului (cei care aveau locuri in sala plecau acasa cu dureri de ceafa pentru ca trebuiau sa priveasca ecranul amplasat putin cam sus fata de sala, insa pentru cei care stateau la balcon era o placere sa vizioneze un film aici, pentru ei era mult mai comod, eranul fiind amplasat la nivelul ochilor). Iesirea din cinematograf se facea prin lateral, in curtea dinspre magazinul Piticot. O intamplare nefericita s-a petrecut aici prin anii '80 cand, in timp ce rula filmul "Pe aripile vantului", o parte din tavan s-a surpat peste spectatori. Din fericire nu a murit nimeni, insa cativa dintre cei prezenti in sala au fost grav raniti. Cinematograful si-a incetat activitatea in anii '90, din lipsa de spectatori.
Constructia cinematografului UNIREA a inceput in prima parte a anilor '70. A fost o cladire construita exclusiv din contributia cetatenilor din Curtea de Arges. Fie ca prestau munca voluntara, fie ca li s-a oprit din salariu remuneratia pentru o zi de munca, absolut toti cetatenii din Curtea de Arges de la acea vreme au contribuit la construirea acestui cinematograf ultramodern pentru vremurile acelea. Sala avea o acustica impecabila, scaunele - confectionate din pluș albastru - erau foarte comode si ergonomice. Personal mi-l amintesc pe primul custode al cinematografului, pe domnul Grigore, cum vorbea inainte de film in fata salii si transmitea tuturor spectatorilor sa pastreze scaunele curate.
In vremurile de dinainte de 1989, cinematograful era una dintre foarte putinele distractii ale romanului. Tocmai de aceea, la sfarsit de saptamana la cinema era OMOR - va aduceti aminte ce aglomeratie era la filmele indiene, alea care aveau doua serii si la care biletul costa nu 5, ci 10 lei (Lantul Amintirilor, de exemplu)? Scenele dramatice din aceste filme starneau plansete generale si de aici avem expresia "plange lumea-n sala".
Revenind la Cinema Unirea, configuratia salii era urmatoarea: prima parte a salii tinea pana la randul "N" (bataia cea mare se dadea pe biletele cu locuri pe randul "M" si pe randul "N"), urma un culoar, un rand de scaune situat la nivelul randului "N", vorbim de randul "O" (decat sa stai aici, mai bine stateai in picioare), balconul de la randul "P" pana la randul "Z" (rand pe care stateau in general indragostitii) si, in cele din urma, caloriferele care erau minunate in caz de maxima aglomeratie. Inainte de film se dadea jurnal - un fel de calup publicitar, dar in care se difuzau materiale propagandistice - sau vorbea la microfon, din sala de proiectie, Adi Bolovan care spunea spectatorilor ce filme vor rula la cinema in saptamana care vine sau facea cunoscute numele celor care au intrat la cinema fara bilet :))).
In sfarsit, ultimul film la care a fost cu adevarat aglomeratie la cinema Unirea a fost "Jurassic Park", in 1993. Ultimul film pe care l-am vazut aici (si unul din ultimele filme care au rulat la cinema Unirea inainte ca acesta sa se inchida) a fost "Gladiatorul" in anul 2000 (un film premiat cu 5 premii Oscar la care am fost doar... 5 spectatori). La foarte putin timp dupa aceasta cinematograful s-a inchis si asa a ramas pana in zilele noastre. Cladirea fostului cinematograf Unirea a fost concesionata (nu discutam aici conditiile acestei concesiuni), aici amenajandu-se de-a lungul timpului diverse cluburi - in spatiul salii cinematografului, sau spatii comerciale in partea din fata - dupa cum se observa si in imagine.
Ca sa va provocam putin:
- ce amintiri aveti legate de cinematografele din oras?
- v-ar placea ca in orasul nostru sa se (re)infiinteze un cinema?
Haideti, deci, sa facem putina conversatie pe marginea subiectului! Week-end minunat va doresc! (scuze pentru postarea asta interminabila!)