Este de vis în sensul în care un iluminat de Sărbători pe sufletul nostru, al tuturor, a rămas și anul acesta un vis frumos. Nu vreau să fiu cârcotaș (departe de mine acest gând), dar după ce zilele trecute presa din Curtea de Argeș anunța că s-au cheltuit anul acesta 30.000 de euro pentru iluminatul festiv, visam totuși la ceva mai mult. Visam Mioveniul în lacrimi și Piteștiul îngenuncheat în fața măreției iluminatului din singurul oraș regal din România. Visam cohorte de turiști veniți din toate colțurile județului sa admire feeria luminoasă de la Curtea de Argeș. Visul mi s-a risipit aseară când, cedând rugăminților copiilor mei, am ieșit cu mașina pe Bulevard ca să admirăm luminițele. "Tati, nu e cine știe ce...!", mi-a spus dezamăgit fiul meu - iar când un copil spune asta, cu maximă sinceritate în glas, ți-e imposibil să-l contrazici. "Uite, aia nu merge! Iar aici de ce nu au pus?". "Ia uite, Moșul ăla! Nici nu-ți dai seama că e Moș!" Dacă nici copiii nu sunt mulțumiți de ceea ce văd, puțin probabil ca adulții să fie încântați.

Personal am două comentarii: 1. Cam întuneric în zona Mănăstirii (iar aici nu aș bate doar obrazul autorităților). 2. Nimic pe strada 1 Decembrie (in afară de o instalație anemică - vezi minutul 01:30).

Cât despre bradul amenajat în parcarea de lângă sala de sport...

(D.D.)